Risc cardiovascular și vârsta inimii: ce înseamnă și cum le afli

Un raport al CDC, agenția de sănătate publică a SUA, a calculat că la adulții americani între 30 și 74 de ani inima și vasele de sânge sunt, în medie, mai „bătrâne” decât vârsta din buletin: cu aproape 8 ani la bărbați și cu peste 5 ani la femei. Iar pe harta europeană de risc cardiovascular, România se află în regiunea de risc foarte înalt.

Două cifre îți pot spune unde te afli: riscul cardiovascular la 10 ani și vârsta inimii. Mai jos afli ce înseamnă fiecare, ce factori intră în calcul, de ce calculatoarele dau rezultate diferite și de ce, oricât de bun ar fi un calcul online, ai nevoie de tensiunea și colesterolul măsurate la medic.

Ce înseamnă riscul cardiovascular la 10 ani

Este o probabilitate, exprimată în procente. Dacă riscul tău este de 10%, înseamnă că din 100 de oameni cu exact profilul tău, aproximativ 10 ar face un infarct, un accident vascular cerebral (AVC) sau altă boală cardiovasculară în următorii 10 ani. Ceilalți 90 nu. Nu e o predicție despre tine personal, ci o măsură a cât de mult îți lucrează factorii de risc împotrivă.

De ce contează: potrivit OMS, bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces din lume. În 2022 au murit din cauza lor aproximativ 19,8 milioane de oameni, adică circa 32% din toate decesele, iar 85% dintre aceste decese au fost provocate de infarct și AVC. OMS mai notează că, de multe ori, boala vaselor de sânge nu dă niciun simptom până la primul eveniment.

Locul în care trăiești contează și el. Modelul european SCORE2 împarte Europa în patru regiuni de risc, iar România este în regiunea de risc foarte înalt. Autorii SCORE2 dau un exemplu: un fumător de 50 de ani, cu tensiunea sistolică de 140 mmHg, colesterolul total de 5,5 mmol/l și HDL de 1,3 mmol/l, are un risc la 10 ani de 5,9% dacă trăiește într-o țară cu risc scăzut și de 14,0% într-o țară cu risc foarte înalt. La femei, diferența este de la 4,2% la 13,7%. Același om, aceleași analize, alt risc.

Ce este vârsta inimii

Procentele sunt greu de simțit. „Am un risc de 12%” nu spune mare lucru multor oameni. De aceea s-a inventat vârsta inimii: CDC o descrie ca vârsta estimată a inimii și a vaselor tale de sânge, în funcție de factorii de risc.

Concret, este vârsta la care o persoană cu factori de risc ideali (greutate normală, tensiune bună, nefumătoare, fără diabet) ar avea același risc ca tine. Dacă ai 50 de ani și vârsta inimii iese 57, riscul tău este cel al unei persoane de 57 de ani cu obiceiuri și valori ideale.

Vârsta inimii e utilă mai ales la oamenii tineri. La 40 de ani, un risc de 4% pare mic, dar poate ascunde o inimă care „are” 50 de ani. Iar vestea bună este că, spre deosebire de vârsta din buletin, aceasta poate scădea.

Dacă vrei să vezi cum arată aceste rezultate într-un raport complet, cu explicații pentru fiecare cifră, poți deschide gratuit un exemplu.

Factori de risc cardiovascular: ce contează și ce poți schimba

OMS numește ca principali factori de comportament alimentația nesănătoasă (cu prea multă sare, zahăr și grăsimi), sedentarismul, fumatul și consumul dăunător de alcool, la care se adaugă poluarea aerului. Efectele lor se văd apoi în patru valori pe care medicul le poate măsura: tensiunea arterială, glicemia, grăsimile din sânge și greutatea.

Nu toți factorii intră în fiecare calculator:

Observi că niciun scor nu prinde tot. Talia mare, sedentarismul sau un părinte care a făcut infarct devreme nu apar în formule, dar contează. De aceea medicul se uită la ele separat. Dacă nu ți-ai măsurat niciodată talia, începe cu ghidul despre raportul talie/înălțime.

Framingham sau SCORE2: ce diferă, pe înțeles

Ambele modele estimează riscul pe 10 ani, dar au fost construite diferit.

Pe scurt, SCORE2 este modelul recomandat de Societatea Europeană de Cardiologie din 2021 și îl folosește medicul, pentru că are nevoie de analizele tale. Framingham cu IMC poate fi calculat fără analize, doar cu date pe care le știi acasă, și este modelul pe care l-a folosit și CDC pentru calculul vârstei inimii.

Un lucru important: procentele din cele două modele nu se compară direct. Framingham numără mai multe tipuri de evenimente, iar SCORE2 este calibrat pe regiuni. Ghidul european folosește praguri în funcție de vârstă, valabile doar pentru SCORE2:

Ce calculează raportul nostru și unde se oprește

Vrem să fim clari despre ce primești. Analiza noastră calculează riscul la 10 ani și vârsta inimii cu modelul Framingham 2008 cu IMC (D'Agostino și colaboratorii, Circulation 2008). Intră în calcul sexul, vârsta, IMC-ul, tensiunea sistolică, tratamentul pentru tensiune, fumatul și diabetul. Pentru vârsta inimii, reperul „ideal” este un IMC de 22,5, o tensiune sistolică de 125 mmHg fără tratament, fără fumat și fără diabet.

Ca să vezi cât cântărește fiecare factor, iată un exemplu calculat cu acest model, pentru un bărbat de 50 de ani, fără diabet:

Cifrele arată cât contează fiecare factor în model, nu cât de repede se schimbă riscul în viața reală. Observi și că, chiar cu factori ideali, riscul nu e zero, pentru că vârsta intră mereu în calcul.

Limitele, spuse direct:

• Este o estimare. Nu e un diagnostic și nu înlocuiește consultul medical.
• Colesterolul și istoricul familial nu intră în formulă. Dacă bifezi că le ai, raportul te avertizează că riscul real poate fi mai mare decât cel calculat.
• Tensiunea poate fi estimată. Dacă nu îți știi tensiunea sistolică, o aproximăm după vârstă și IMC. O valoare măsurată face calculul mai corect.
• Modelul e validat pentru 30–74 de ani. În afara acestui interval, raportul îți spune că rezultatul e doar orientativ.
• Modelul vine din SUA. Nu ține cont că România este în regiunea europeană de risc foarte înalt.

Pe lângă riscul cardiovascular, raportul îți calculează IMC-ul, raportul talie/înălțime, riscul de diabet (FINDRISC), semnele de sindrom metabolic și necesarul caloric, apoi îți face un plan de mese pe 7 zile. Te costă 34 de lei, o singură plată.

De ce ai nevoie de medic: tensiunea și colesterolul reale

Un calcul fără analize îți arată direcția. Pentru o decizie, ai nevoie de valori măsurate. La medicul de familie poți cere:

• Măsurarea corectă a tensiunii, de preferat de mai multe ori, nu o singură valoare luată pe fugă.
• Profilul lipidic: colesterol total, HDL, LDL și trigliceride.
• Glicemia, pentru a vedea dacă există risc de diabet.

Cu aceste valori, medicul îți poate calcula riscul cu SCORE2 și poate decide dacă ai nevoie doar de schimbări de stil de viață sau și de tratament.

SCORE2 nu se folosește la persoanele care au avut deja un infarct sau un AVC, au diabet, boală cronică de rinichi sau hipercolesterolemie familială (colesterol foarte mare, moștenit). Pentru ele, ghidul european folosește alte criterii, iar țintele le stabilește medicul. Dacă ești în una dintre aceste situații, orice rezultat online, inclusiv al nostru, contează mai puțin decât evaluarea făcută la cabinet.

Și un lucru care nu suferă amânare: durerea sau apăsarea în mijlocul pieptului, respirația grea, slăbiciunea bruscă a feței, a unui braț sau a unui picior (mai ales pe o parte a corpului) ori greutatea de a vorbi sunt semne pentru care suni imediat la 112.

Ce faci de mâine

OMS arată că renunțarea la fumat, mai puțină sare, mai multe fructe și legume, mișcarea regulată și evitarea consumului dăunător de alcool reduc riscul de boli cardiovasculare. Transformă asta în pași concreți:

1. Dacă fumezi, vorbește cu medicul de familie despre ajutor pentru renunțare. În exemplul de mai sus, fumatul a fost factorul care a cântărit cel mai mult.
2. Fă-ți o programare pentru tensiune, profil lipidic și glicemie, dacă nu le-ai făcut în ultimul an.
3. Adună cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână, recomandarea OMS. Mersul alert se pune la socoteală, iar dacă vrei o țintă zilnică, vezi câți pași pe zi îți trebuie.
4. Gătește mai des cu pește, legume și leguminoase. Pentru idei, citește ce alimente ajută la scăderea colesterolului și cum arată dieta mediteraneană.
5. Pune mai puțină sare în mâncare și verifică eticheta la mezeluri, brânzeturi sărate și conserve.

Trei rețete din catalogul nostru cu care poți începe:

Întrebări frecvente

Ce înseamnă vârsta inimii?

Vârsta inimii este vârsta la care o persoană cu factori de risc ideali ar avea același risc cardiovascular ca tine. Dacă ai 45 de ani și vârsta inimii este 52, riscul tău este cel al unei persoane de 52 de ani cu tensiune, greutate și obiceiuri ideale. Spre deosebire de vârsta reală, poate scădea.

Cum îmi calculez riscul cardiovascular?

Varianta corectă este la medic, cu SCORE2, care folosește tensiunea și colesterolul tău măsurate. Acasă poți obține o estimare cu modele care nu cer analize, cum este Framingham cu IMC, folosit și în raportul nostru. Estimarea e utilă ca punct de plecare, nu ca diagnostic.

Ce risc cardiovascular este normal?

Nu există o valoare „normală”, pentru că riscul crește cu vârsta. Ghidul european folosește praguri pe grupe de vârstă: de exemplu, între 50 și 69 de ani, un risc SCORE2 sub 5% este scăzut spre moderat, iar de la 10% este foarte înalt. Pragurile sunt valabile doar pentru SCORE2.

De ce îmi dau calculatoare diferite rezultate diferite?

Pentru că folosesc modele diferite, construite pe populații diferite și care numără tipuri diferite de evenimente. Unele cer colesterolul, altele folosesc IMC-ul în locul lui. Compară un rezultat doar cu el însuși în timp, calculat cu același model.

Pot să îmi scad vârsta inimii?

Da. Renunțarea la fumat, o tensiune mai mică, câteva kilograme în minus și mișcarea regulată îmbunătățesc factorii care intră în calcul. În exemplul din articol, doar renunțarea la fumat a coborât vârsta inimii de la 72 la 57 de ani în model.

Surse

• General cardiovascular risk profile for use in primary care: the Framingham Heart Study — Circulation (PubMed)
• SCORE2 risk prediction algorithms: new models to estimate 10-year risk of cardiovascular disease in Europe — European Heart Journal (PubMed)
• 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice — European Heart Journal (PubMed)
• Vital Signs: Predicted Heart Age and Racial Disparities in Heart Age Among U.S. Adults at the State Level — CDC, MMWR
• Cardiovascular diseases (CVDs) — World Health Organization)
• European Risk Regions — HeartScore, European Society of Cardiology